Pentru un tutorial online puteti accesa acest link.

Regulile jocului sunt extrem de simple şi se pot învăţa în câteva minute. Piesele sunt de două feluri, albe şi negre.
Piesele sunt aşezate pe tablă pe rând de către jucători; spre deosebire de şah, aici negrul începe. Dacă există o diferenţă tehnică mare între jucători atunci, jucătorul cu mai puţină experienţă, primeşte un număr de piese în avans (handicap).

Orice piesă se aşează la intersecţia linilor. Astfel o piesă dispusă undeva dincolo de prima linie şi coloană, va avea patru interesecţii înconjurătoare (numite libertăţi, de fapt cele patru linii, din N, S, E şi V) libere. O piesă aflată pe prima linie va avea doar trei interesecţii (libertăţi, linii) libere, iar una la colţ va avea două intersecţii (libertăţi, linii) libere. Nu se aşează două piese una peste alta.
Piesele care au o legătură liniară cu altele se numesc grupuri.

Orice piesă sau grup de piese se poate captura cu extragerea pieselor de pe tablă, dacă nu au nici o libertate (intersecţii libere înconjurătoare), adică sunt înconjurate de piesele oponente. Pentru supravieţuire grupul trebuie să aibă minim două libertăţi (intersecţii) interne grupului şi neconectate.

Sinuciderea este interzisă (plasarea unei pietre intr-una din intersecţiile înconjurate de către piesele adverse). Este admisă o astfel de mutare doar în cazul în care oponentul pierde prin această mutare ultima lui libertate ceea ce duce la capturarea pieselor lui.

O piesă nu poate fi aşezată într-un punct (intersecţie) specific, dacă reface un ciclu de joc anterior parcurs.

Un jucător poate să joace pass, caz în care oponentul poate să pună o nouă piatră. În cazul în care amândoi jucătorii joacă pass jocul se consideră încheiat.
Punctajul se face prin diferenţa de puncte aflate în propriul teritoriu cu piesele capturate de către adversar, comparativ, cu aceeaşi deiferenţă a oponentului.
                       

Reguli avansate

Pietrele
Teoretic în joc se utilizează o rezervă nelimitată de pietre. Diagrama prezintă anumite pietre pe unele intersecţii ale tablei.

Plasarea pieselor
Regulă: Piesele se plasează pe tablă doar la intersecţii. 

 Lanţ de piese conectate.
Definiţie: Un lanţ este format din mai multe piese care sunt de aceeasi culoare si sunt conectate prin intermediul liniilor caroiajului tablei. Acesta este un lant de 6 piese negre:

Libertăţi
Piesa neagră din prima diagramă are 4 libertăţi, adică cele patru puncte N, V, S, E, marcate în diagramă cu cercuri roşii. Grupul de piese albe din a doua diagramă are şase libertăţi. În cea de a treia diagramă se pot remarca libertăţile (se urmăresc doar interescţiile cu cerc roşu) la colţ în număr de două, iar la margine în număr de trei.

Sinuciderea este interzisă
Orice mutare ce duce la anihilarea ultimei libertăţi a unui grup de piese se consideră ca fiind sinucidere şi este interzisă. Practic mutarea negrului în intersecţia notată cu cerc roşu este interzisă. În diagramele următoare negrul nu poate muta în intersecţia marcată cu cerc roşu, deoarece s-ar sinucide. Spre deosebire de negru albul poate juca în aceste puncte, în a doua diagramă anihilându-şi libertatea (deci mişcare fără sens), iar în celelalte duce la capturare pieselor negre.

Capturarea
În momentul in care piesele îşi pierd toate libertăţile, grupul de piese se va extrage de pe tablă.

În prima diagramă din următoarele, considerând că negrul ar fi la mutare, şi plasând o piesă în intersecţia marcată cu cerc roşu, va duce la anularea singurei libertăţi, a grupului alb, din intersecţia marcată, ceea ce duce la capturarea şi extragerea de pe tablă a grupului de piese negre.

Pentru a doua diagramă albul poate juca în intersecţia marcată cu roşu, câci prin această mutare albul anihilează libertăţile negrului, pe când negrul nu poate juca în această intersecţie pentru că îşi anulează toate libertăţile.

Grupuri
Orice piese care au o legătură liniară între ele se numesc grupuri. Piesele negre din diagrama următoare formează un grup, iar cele albe nu.

Supravieţuirea grupului
Pentru ca un grup să supravieţuiască trebuie să aibă minimum două libertăţi care nu pot fi eliminate. Prima diagrama prezinta un exemplu elementar al unui grup care supravietuieste pe tabla. Acest grup are doi ochi, adică două libertăţi interne. Grupul al doilea este similar primului, dar are mai mult teritoriu, iar cea de-a treia diagramă prezintă configuraţia minimă pentru supravieţuire la colţ a celor două grupuri.